La multi ani Romania, la multi ani camioanelor romanesti!

Posted: 30 noiembrie 2022 in Uncategorized

Salut, Dan sunt, si revin cu un nou articol, dupa o pauza mai lunga.

Intrucat sarbatorim ziua nationala, astazi voi vorbi pe scurt despre cateva camioane romanesti, fabricate la Brasov, inima industriei de autocamioane in perioada comunista, si, mai ales, machetele lor.

Asadar, asa cum ati ghicit, este vorba despre camioanele Steagu Rosu si Roman, mai exact, SR113 Bucegi si Roman Diesel. Camioane emblematice („iconice” cum ar spune unii) pentru tara noastra si pentru dezvoltarea ei in perioada comunista, camioane care ne-au fascinat pe multi in copilaria noastra. Cine nu-si dorea, copil fiind, sa mearga in cabina unui astfel de camion?

Despre industria de autocamioane romaneasca am mai vorbit in articole anterioare, asa ca nu va voi plictisi prea tare. Voi mentiona doar, pe scurt, ca, dupa primul camion romanesc fabricat in Brasov, la Uzinele Steagul Rosu, SR101, care era, de fapt, un Zis 150, preluat din URSS cu licenta is usor adaptata (forma cabinei a fost simplificata, din ratiuni economice, avand panourile laterale si plafonul mai drepte – mai simplu de executat), a urmat, incepand cu 1960, seria SR 131 (si 132, cu tractiune 4×4), „Carpati”, un camion de conceptie integral romaneasca. Cabina a fot proiectata cu ajutorul specialistilor francezi de la Chausson (desi nu putem sa nu observam asemanarile mari cu cabina Zil-ului 130 si Gaz-ului 52), cu un motor de conceptie romaneasca (licenta, zice-se dupa Ford „Y-block”), un V* pe benzina de 5025 cmc. Carpatiul avea o sarcina utila de 3 tone si raspundea perfect necesitatilor economiei romanesti din acea perioada, aflata in plina dezvoltare si cu o nevoie acuta de mijloace de transport de marfa. In 1964, Carpatiul a fost modernizat, dand nastere Bucegiului, SR113, un model cu o cabina aproape identica, dar cu o sarcina utila de 5 tone si o cutie d eviteze cu 5 trepte (fata de 4, cate avea Carpatiul. Bucegiul a fost produs intr-o multitudine de variante constructive, cu diverse suprastructuri. De la cap tractor, la basculanta, cisterna (de combustibil, de produse alimentare), vidanja, gunoiera, siloz de furaje, automacara (celebra AM-5), PRB, autoturn, autospeciala de depanare pentru autobuze si troleibuze, autospeciala pentru interventiile la liniile electrice ale tramvaielor si troleibuzelor, maini de pompieri si cate si mai cate.

Dupa SR131 a urmat, in 1974, Roman Diesel, licenta MAN, care, de-a lungul vietii, pana spre anii nostri a suferit multe modernizari, atat la nivel de motorizari, transmisie, sasiu, frane, etc, cat si la nivel estetic.

Machetele de camioane romanesti au lipsit aproape cu desavarsire, cu exceptia unor modele manufacturate la scara mica de cativa entuziasti in domeniu. Primele modele de tiraj mare au fost realizate acum cativa ani de editura Atlas (bazate pe niste caroserii de Saviem, care aduceau, mai mult sau mai putin, cu modelele romanesti) si, mai nou de DeAgostini, intr-o serie de camioane comuniste est-europene, in Polonia.

Astfel, desi nu au aparut la noi, am reusit sa ne bucuram totusi de aceste machete si in Romania. Am sa va prezint cateva astfel de machete, aparute prin tari straine, dar aduse si in Romania, pentru iubitorii romani de istorie auto autohtona.

Voi incepe cu macheta unei cisterne de lapte SR113 Bucegi, foarte mult dorita si asteptata in Romania (nu atat cisterna, cat Bucegi-ul).

Cisterna care a servit ca inspiratie machetei – poza preluata de pe http://carpatisibucegi.blogspot.com/

Macheta a aparut, asa cum am spus in colectia Autocamioane de legenda din Polonia si este fabricata de IXO (acolo unde, la departamentul de design, lucreaza si Iulian, un roman pasionat care, cu siguranta, a avut ceva de spus) impreuna cu DeAgostini. Macheta este realizata din plastic si metal (cabina si sasiul sunt realizate din zamac, restul, din plastic), insa este foarte detaliata si se apropie de modelele din gama de mijloc, chiar spre „premium”.

Macheta, dupa cum se poate vedea, este detaliata, are reproduse pe langa bidoanele de lapte (cine nu si le mai aminteste, la tara), elementele camionului propriu-zis: rezervor, cutie de scule, aparatori de praf si noroi, etc.

La partea din spate gasim, pe langa triplele rotunde (care sunt realizate din plastic transparent) si o bara de protectie (artizanala, erau adaugate ulterior de catre unele dintre intreprinderile care foloseau astfel de cisterne).

La partea din fata, gasim toate detaliile specifice modelului (farurile rotunde, semnalizatoarele de pe aripi, luminile de pozitie de sub faruri, grila radiatorului – vedem chiar si radiatorul – emblematica pentru acest model). Cu mentiunea ca bara din fata nu este chiar potrivita acestui model, ea fiind intalnita mai mult la modelele militare.

Sasiul este bine detaliat, cu elemente ale transmisiei si suspensiei. Tot la partea de dedesubt vedem toba de esapament si roata de rezerva.

Trecand acum la epoca mai moderna, vom vorbi despre macheta de autobasculanta Roman 19.256 cu bena tip IRAK. Acest model este un model mai recent, din anii ’80, pana la el, fiind basculantele cu bena deschisa la partea din spate, de tip scata. Basculantele Roman erau cele mai intalnite basculante pe toate santierele din tara, mai ales cele mari, de 16 tone („Raba de 16”, cum erau stiute intre constructori). Mai erau si variante mai mici, cele de 6 si de 8 tone (pe sasiuri 4×2), insa erau folosite mai mult in orase.

Macheta de Roman, a aparut, ca si Bucegiul, tot in colectia Autocamioane de legenda din Polonia si este fabricata de IXO (acolo unde, la departamentul de design, lucreaza si Iulian, un roman pasionat care, cu siguranta, a avut ceva de spus) impreuna cu DeAgostini. Macheta este realizata din plastic si metal (cabina si sasiul sunt realizate din zamac, restul, din plastic), insa si ea este foarte detaliata.

Macheta, dupa cum se poate vedea, este foarte detaliata, are reproduse pe langa rezervor, roata de rezerva, aparatori de praf si noroi, filtrul de aer si rezervorul de ulei hidraulic.

Bena basculeaza cu ajutorul uni cilindru hidraulic telescopic, cu doua etaje (din plastic, in acest caz).

La partea din spate gasim, pe langa triplele realizate din plastic transparent), bara de protectie si un dispozitiv de remorcare.

La partea din fata, gasim toate detaliile specifice modelului (farurile ovale, semnalizatoarele de pe aripi, grila radiatorului, inscriptionata cu numele modelului – o imagine unica penru camioanele Roman Diesel). Bara are reprodus locasul pentru cuiul de remorcare si treapta pentru acces la stergatoare.

Sasiul este foarte bine detaliat, cu elemente ale transmisiei, franelor, directiei si suspensiei complexe. Tot la partea de dedesubt vedem toba de esapament si roata de rezerva.

Ramanand tot la epoca mai moderna, va voi arata si macheta de gunoiera Roman 10.215 (cu motorul de Saviem).

Gunoiera Roman (DAC, in anii mai recenti) -poza preluata de pe http://www.forum.ro-trans.net/

Macheta aceasta a aparut in colectia Autocamioane de legenda aparuta in Spania, editata de Altaya/Atlas si este fabricata tot de IXO. Aceasta macheta a reprezintat un compromis, la acea vreme, fiind, de fapt, o macheta de Saviem cu masca de Roman. Cabina nu este o copie fidela a cabinei de Roman (care, desi seamana, este usor diferita, asa cum se poate vedea din poze). Nici suprastructura nu a existat la noi (gunoierele romanesti erau usor diferite de aceasta). Cu toate acestea, este o macheta de retinut (si colectionat), atat pentru inscriptiile si numarul de inmatriculare realist, cat si pentru faptul ca a fost una dintre primele reprezentari ale Roman Diesel-ului la scara redusa in Europa.

Macheta este realizata din plastic si metal (cabina si sasiul sunt realizate din zamac, restul, din plastic), si este destul de detaliata.

Partea din spate este mai simplist realizata, cu stopuri vopsite, dar cu numar de inmatriculare autentic.

La partea din fata, gasim toate detaliile specifice (doar ca sunt mai apropiate de Saviem: farurile dreptunghiulare, semnalizatoarele mari – care au fost copiate si pe Roman, mai tarziu, grila radiatorului inscriptionata cu numele modelului – o imagine unica penru camioanele Roman Diesel). Bara are reprodus locasul pentru cuiul de remorcare dar nu are treapta pentru acces la stergatoare. Nici oglinzile nu au forma celor autentice de Roman. La acest model nu gasim nici luminile de gabarit de la partea superioara a cabinei.

Diferentele intre cabinele celor doua Roman.

Una peste alta, cu micile inadvertente intre machete si modelele reale, ele reproduc niste modele reprezentative pentru istoria noastra automobilistica si sunt foarte „colectionabile” pentru orice pasionat. Si sa nu uitam si de alte modele de machete de autovehicule romanesti (cum ar fi tractorul Universal 445 sau Dacia 1310 de politie.

Acestea fiind zise, sa ne bucuram de istoria automobilistica a tarii noastre, de cele cateva machete de autovehicule romanesti (sperand la mai multe) si sa-i uram tarii La multi ani!

Ne vedem online!

Dan

Lasă un comentariu